Judetul Alba
Judetul Alba este situat in partea centrala a Romaniei, mai precis in Transilvania, avand o suprafata de 6.242 kmp.
In aceste meleaguri predomina regiunile inalte de podis, deal si munte, iar reteaua hidrografica este foarte diversificata. Judetul Alba este strabatut de cursul mijlociu al Muresului, care colecteaza pe malul drept: raurile Aries, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Vitinul etc., iar pe malul stang: Tarnava Mare, Tarnava Mica, Sebesul, Cugirul etc.
In imediata vecinatate se regasesc urmatoarele judete:
- la est: Judetul Sibiu si Judetul Mures;
- la sud: Judetul Valcea;
- la sud-vest: Judetul Hunedoara;
- la vest: Judetul Bihor si Judetul Arad;
- la nord: Judetul Cluj.
Stema actuala a Judetului Alba este rumatoarea:
Resedinta de judet - Municipiul Alba-Iulia
Municipiul Alba-Iulia este situat pe malul raului Mures, fiind resedinta judetului Alba.
Intre anii 1541-1711 orasul a fost, cu unele intreruperi, resedinta principilor Transilvaniei, fiind astfel capitala politica a Transilvaniei. La 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia a avut loc Marea Adunare Generala, care a stat la baza infaptuirii unirii Transilvaniei si a Banatului cu Regatul Romaniei.
Numeroase izvoare atesta, inainte de a ne fi fost transmis numele sau prin documente istorice scrise, existenta pe acest teritoriu si in imprejurimile lui imediate, a unor asezari preistorice datand din mileniul al V-lea i.Hr.. In partea de nord a orasului s-a descoperit o importanta asezare neolitica (5000-1900 i.Hr.), care a fost locuita de triburi de pastori si agricultori.
Un element important in istoria Tarilor Romane il reprezinta ziua de 1 noiembrie 1599, ziua in care Mihai Viteazul a intrat in Alba-Iulia, realizand unirea politica a Transilvaniei, Moldovei si a Tarii Romanesti sub carmuirea sa. Cheile orasului i-au fost inmanate de episcopul Demetrius Napragyi, cel care a devenit cancelar al Transilvaniei in timpul lui Mihai Viteazul.
Principala zona istorica a orasului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltata foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii au redenumit orasul in Karlsburg in onoarea sa. Fortareata in stil Vauban cu 7 bastioane, in forma de stea, a fost construita in perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai impresionanta de acest tip din sud-estul Europei, in special datorita portilor triumfale ce asigurau accesul, initial in numar de sase.
Stema actuala a orasului Alba-Iulia este urmatoarea:

Cetatea Bastionara Alba-Iulia

Catedrala Reintregirii

Muzeul National al Unirii